Culmea prostiei » reclame

Se pare că mai suntem primii într-un domeniu şi anume automedicaţia. Pofta de medicamente ne face să luăm de două ori mai multe medicamente fără reţetă decât vecinii noştri europeni.
Ne-am obişnuit să vedem aceste pastile ca pe nişte bombonele miraculoase, pe care dacă nu ai pentru ce să le iei, găseşti ceva, fără să înţelegem de multe ori ce ne fac cu adevărat organismului nostru şi ce substanţe active conţin în ele, inclusiv substanţe colorante de care fugim în alimentaţie. O vină o au şi reclamele de promovare a pastilelor, pe care nu le-am înţeles niciodată, de parcă e normal ca noi să alegem un anumit produs farmaceutic. Corect ar fi ca pastilele să fie prescrise de medic sau în cel mai rău caz la sfatul farmacistului.
Cea mai mare provocare a noastră o să fie să ieşim din cercul vicios al mediului toxic care ne înconjoară şi al medicamentelor (tot toxice) pe care ar trebui să le luăm ca să ne tratăm, pe scurt saltul de la o toxină la alta.
Aveţi grijă de sănătatea voastră inteligent şi sub supraveghere medicală. Optaţi pentru un stil de viaţă mai sănătos. Informaţi-vă mai în detaliu despre ce mâncaţi, ce beţi, ce respiraţi, unde ...Citeste »

Azi o să nominalizez spre culmea prostiei tot ceva legat de reclame TV şi anume reclamele ce promovează prostia. Nu rare sunt deja acele reclame în care cineva-i face o fază vecinului, care ne este arătat drept un ratat şi la sfârşit iese într-o lumină triumfătoare sau comică ca un fel de erou, eventual se insinuează că o să i-o mai facă încă odată celuilalt, sau chiar se insinuează că aceasta chiar e bine şi normal să faci.
Acest tip de reclame probabil se bazează pe ideea: … “bei sau mănânci chestia aia şi eşti şmecher frate … î-i faci pe toţi”. Am folosit un limbaj aproape de problemă ca să intru în spiritul acestor reclame şi să redau cât mai bine ideea. Însă puţini din anumiţi ‘şmecheri’ care poate se regăsesc în aceste reclame ştiu că produsele ieftine (la care de obicei se fac tipul acesta de reclame) conţin tot felul de substanţe colorante, conservante sau aromatizante care consumându-le ajung ‘fraieri’ cu probleme de sănătate.
Dar o să închei ca de obicei: din fericire putem alege.

Să fie vreo noua ‘tehnologie’ de marketing, sau nu stiu ce, dar nu reuşesc să ţin pasul (urechile) cu sonorul la TV la un anumit post de televiziune. Când merge o emisiune sau un film, de abia se aude ceva şi trebuie să dau mai tare. Cum dau şi eu puţin mai tare să înţeleg ce se întâmplă pe acolo apare şi mult (ne)aşteptatul (de 15..30min) calup de publicitate cu un sonor de-ţi crapă urechile … disperaţi tare, să audă şi vecinul la ce post de televiziune mă uit … respect faţă de sonor!!!