Zilele trecute era prezentata o statistica pe undeva in care se spunea ca jumatate din populatia Romaniei ar fi semianalfabeta. La o astfel de stire, prima reactie este de tipul “…n-are cum sa fie Domnule!”, “…noi nu…!”, etc.
Este o reactie perfect normala, luand in calcul ca a trebuit sa “muncim” mult ca sa ajungem aici dintr-o tara, care candva era prospera si infloritoare. Stai si te gandesti, ce fel de progres este acela in care regresezi pe zi ce trece? Nu trebuie sa cauti mult ca sa gasesti prosteala si prostie, furturi si hotie, minciuni si smecherie, nesimtire si incultura, etc. Diferenta intre declaratii si realitate este cel putin confuza si face ca orice om lucid sa-si puna intrebari, cel putin retorice, referitor la ce se intampla in jurul lui si de ce se intampla acele lucruri, cand ar trebui sa fie altfel.
Intr-unul dintre articolele precedente scrise pe CulmeaProstiei.ro era mentionata o zicala interesanta “Prostia este un lux, care costa foarte mult”. Este clar de ce ce nu avem bani si suntem saraci … i-am cheltuit pe toti pe prostie.