1 Decembrie o seară ca oricare alta…

Prostie culturala

Ieri a fost 1 Decembrie, ziua tuturor Românilor, ziua în care ar fi trebuit să arătăm dacă mai avem ceva în inimile noastre din ceea ce se cheamă spiritul de român, un spirit bazat pe secole de cultură, vitejie şi pe respect faţă de sângele străbunilor vărsat pentru a ne bucura de ce suntem noi astăzi.

Am ieşit spre seara în centrul Bucureştiului ca orice român să mă bucur de una din puţinele sărbători naţionale care ne-au mai rămas şi nu am găsit decât un oraş inert şi plictisitor, ca de obicei. Nu a fost organizat nimic, nici concerte, nici artificii, nici măcar luminile de sărbători din centru nu au fost aprinse, măcar odată cu venirea primei zile de iarnă.

Un lucru m-a bucurat totuşi, foarte mulţi tineri dornici să sărbătorească, dar care probabil ca şi mine s-au mulţumit cu un răsuflat adânc, înghiţit în gol, un sandviş şi o cola.

Voteaza -1 in top prostieVoteaza +1 in top prostie

Libera exprimare

Probleme filozofice

De vreo câţiva ani suntem un stat democratic, unde prin constituţie ni se garantează dreptul la libera exprimare fără să încălcăm drepturile celorlalţi. Toate bune şi frumoase, suntem fericiţi, e ceva nou, mergem mai departe, dar s-a gândit cineva până acum realist, ce înseamnă lucrul acesta de fapt? Nu-mi propun să zic dacă democraţia e bună sau e rea, fiecare sistem nu este perfect şi are problemele lui, dar vreau sa ridic mai mult nişte probleme filozofice.

O să pornesc cu extremul. Democraţia dusă la perfecţiune sau la extrem, adică fiecare spune ce vrea şi eventual chiar face, este anarhie. Bineînţeles că anarhia ar crea haos şi ar distruge practic societatea. Pornind de la această idee, ca să nu devină anarhie, există un set de restricţii şi legi ca să mai oprească din această libertate de exprimare, de unde reiese că şi democraţia ar avea un sistem restrictiv.

O să merg pe democraţia normală. Într-o societate mare există mai multe minorităţi, care vor diverse drepturi. Exprimarea lor conform cu doctrina democratică este normală şi corectă. Totul este foarte bine când lucrul care-l vrea o minoritate convine majorităţii, dar ce se întâmplă când nu convine? Teoretic legea le permite şi pot să obţină acel lucru sau pot să ceară să fie legalizate acele drepturi. Ce face majoritatea atunci? Are vreo soluţie sau înghite orice lucru vrea acea minoritate? Ce se va întâmpla daca apare minoritatea violatorilor de minori (momentan nu permite legea)?

Merg iarăşi pe libera exprimare, sunt de acord, toate minorităţile îşi exprimă părerile şi se manifeste cum vor, încercaţi să vă exprimaţi voi ăştia mai majoritari că nu vă convine ceva la o minoritate, o să fiţi acuzaţi de fobie. De ce? Nu aveţi voie să spuneţi dacă nu vă place? Cum se rezolvă cazul ăsta? Cine are o dexteritate de comunicare şi negociere câştigă? Există loc şi pentru minorităţi care pot exploata financiar această portiţă, ca să obţină diverse drepturi suplimentare? Ce se întâmplă cu cei care nu au capacitatea de a-şi cere drepturile?

O să abordez problema invers acum. O societate trebuie condusă de lideri puternici şi deştepţi, dar aceştia sunt putini şi deci sunt şi ei o minoritate. Se poate ajunge ca această minoritate să nu fie acceptată de majoritate şi majoritatea având un procent mult mai mare de decizie să-i înlăture de la conducere, cine conduce atunci? Dacă scade calitatea conducătorilor, nu scade şi calitatea legilor pe care le adoptă? Degradează societatea treptat? O soluţie ar fi să pui forţat la locurile de conducere pe cei inteligenţi şi deştepţi, dar lucrul acesta deja nu sună a dictatura sau socialism? Care e soluţia?

O să complic şi mai tare problema: Ce e mai bine majoritatea să se conformeze cu minorităţile sau minorităţile să se conformeze cu majoritatea? Ca să opreşti conflictele dintre majoritate şi minorităţi, înveţi majoritatea cu minorităţile chiar dacă e împotriva şi le încalci unele drepturi lor sau impui un sistem unic conform cu majoritatea şi încalci drepturile minorităţilor? Nu e socialism? Mai ştie cineva ce e bine şi ce e rău cânt toţi au dreptate chiar daca au păreri radical opuse?

Indiscutabil, democtaţia are foarte multe avantaje, dar sunt multe întrebări la care probabil n-o să găsim răspunsurile şi mute probleme la care probabil n-o să găsim soluţii, răspunsurile rămân la latitudinea fiecăruia.

Voteaza -1 in top prostieVoteaza +1 in top prostie

Prostia cu omor

Prostie, Prostie socială

O prostie, care tot mi-a scăpat până acum, dar una care ne afectează grav specia umană este omorul. Societatea luptă cu acest fenomen încă de la începutul omenirii, dar se pare că nu a reuşit. Să fie omorul o necesitate a societăţii pentru a avansa? Este omorul un reflex care a rămas din timpurile străvechi când eram maimuţe sub-evoluate? Un lucru este clar, omorul există şi ne afectează siguranţa noastră şi a celor dragi.

Prostia cu omor

Stop omor!

Există idealuri atât de mari încât să se justifice o crimă? Există oameni atât de mici în viziune şi neputincioşi încât omorul unui om asemenea lui să fie ultima şansă pentru el? Nu ştiu despre idealuri, dar despre indivizi mici în viziune şi neputincioşi sunt mai sigur.

Vom scăpa vreodată de acest comportament aberant uman? Este un lucru care din păcate nu depinde de nici o lege şi de nici un guvern, ci depinde de noi înşine, de educaţia pe care o avem şi de valorile pe care vrem să le promovăm pentru viitorul nostru. Poate avem nevoie de o schimbare de idealuri şi de o preţuire mai bună a vieţii? Poate există altă cale?

Opriţi omorul! Există şi altă cale, poate o cale mai grea, dar va salva pe cineva drag cuiva.

Voteaza -1 in top prostieVoteaza +1 in top prostie

OZN – Realitate sau mit

Povestiri

De mic eram pasionat de povestirile cu farfurii zburătoare (OZN - Obiect Zburător Neidentificat), cu extratereştrii misterioşi care ne vizitau, eventual răpeau pe cineva şi îl aduceau înapoi după ce făceau experimente pe el. Bineînţeles niciodată nu au fost dovezi clare: filme neclare, poze neclare, mărturii nesusţinute de dovezi, etc. Mai pe scurt zvonul există, dar dovezi clare nu există nici una. Recent au apărut iarăşi zvonuri despre acest fenomen şi am zis să scriu un mic articol despre acest subiect.

OZN   Realitate sau mit

OZN (poza trucată)

Există extratereştri? Este o întrebare pe cât de simplă pe atât de filozofică. Logic dacă este să ne gândim în acest vast univers cu milioane de galaxii, practic infinit ca dimensiune, sau cel puţin încă nu a găsit nimeni marginea lui, ar trebui să mai existe măcar ceva, altfel apariţia noastră ar fi un accident.  Există o formulă care spune că teoretic ar trebui să mai existe încă cel puţin vreo câteva civilizaţii. Mai există şi teoria universurilor paralele, oarecum ar înmulţi la infinit acea formulă (proporţional cu numărul de universuri paralele). Mai există şi teoria cu relativitatea timpului. Mai există şi faptul ca nici cel mai avansat om de ştiinţă nu înţelege clar şi pe deplin ce este de fapt în jurul nostru şi unde ne aflăm. Avem nişte teorii acum, dar şi alea se năruiesc pe măsură ce trec anii. Deci ca o concluzie la întrebare, există probabilitatea să fi fost sau să mai existe şi alte civilizaţii.

Cum arată? Este foarte greu de spus cum ar putea să arate, este posibil chiar să nu fie vizibili ochiului nostru, cine a spus că orice civilizaţie trebuie să fie cu un cap, două mâini şi două picioare? Evoluţia şi forma cum arată ar depinde foarte mult de mediu în care a evoluat rasa lor, de faptul dacă sunt organisme pe bază de carbon sau siliciu, de condiţiile de trai de pe planeta natală şi de structura lor socială. Cel mai des se vehiculează varianta oamenilor mici şi slabi, fără păr pe ei, cu cap mare, ochi mari şi negri.

OZN   Realitate sau mit

Extraterestru (prelucrare digitală)

Este o variantă drăguţă de extraterestru pentru filmele de la Hollywood, dar nu ştiu cât de reală pentru un ‘veritabil’ extraterestru.

Ne-au vizitat sau ne vizitează în prezent extratereştrii? Iarăşi este o întrebare filozofică, unii spun că da, alţii spun că nu. Cea mai mare problemă al lucrului acesta este timpul (încă). Universul funcţionează în alte unităţi de măsură decât noi. Ca exemplu, dacă ar apărea o civilizaţie nouă, ar fi nevoie de milioane de ani să se creeze. Apariţia unei civilizaţii poate veni în momentul dispariţiei alteia. Nu mai zic că ar avea nevoie de un progres tehnologic considerabil ca să ajungă până aici.

Persoanele care susţin că da, motivează prin diverse mărturii vizuale sau chiar prin situaţii în care au avut contact cu extratereştrii. La întrebarea de ce nu ne contactează dacă au făcut atât drum până aici, primim răspunsuri de tipul ca nu suntem gata încă pentru ei. Majoritatea oamenilor din această categorie sunt persoane simple, care văd diverse reportaje la televizor sau prin ziare.

Persoanele care susţin că nu, motivează prin lipsa clară de dovezi concrete care să susţină acest lucru. Există diverse dovezi care ar susţine existenţa vizitelor extratereştrilor, dar nici una nu este clara 100%. Majoritatea acestor persoane fac parte din rândul oamenilor de ştiinţă, care au nevoie de dovezi clare.

Ne vizitează sau nu? Probabilitatea să fim vizitaţi este foarte mică. Dacă au ajuns până aici şi se ascund de noi, oricum nu avem nici o şansă să-i detectăm. Este nevoie de un nivel tehnologic mult mai superior celui pe care îl avem ca să ajungă până la noi. Noi nici pe Lună nu putem ajunge fără probleme. Există şi varianta accidentelor, dar nici pe aceasta nu o prea cred, ar fi destul de inteligenţi să nu le facă, sau dacă le fac le-ar ascunde şi nu ne-am prinde niciodată.

Cel mai probabil toate apariţiile cât de realiste nu ar apărea sunt nişte spectacole mediatice, ce au ca scop de a atrage mai mulţi turişti sau de a masca vreun accident care nu ar trebui să fie văzut de noi restul. Sincer, dacă ar fi să fabulez puţin, mai degrabă aş crede un tratat inteligent deja existent, dar ascuns de public între cineva de la noi şi o civilizaţie extraterestră, decât în extratereştrii fraieri care cad din cer şi le iese fum din motoare sau eventual lasă tot felul de urme ca să facă glume cu noi.

Problema filozofică de existenţă a extratereştrilor rămâne în continuare şi până la apariţia unor dovezi foarte clare şi concludente totul rămâne un SF de calitate fie el în scris, la televizor sau în ziare.

Voteaza -1 in top prostieVoteaza +1 in top prostie

Ion şi Maria

Bancuri de familie

Vine Ion acasă de la oraş şi zice către Maria, hotărît:
- Marie, stinge lumina, trage perdelele şi în pat iute.
- Mă Ioane, da’ mai am de lucru.
- Dac-am zis, am zis! Vede Maria că n-are încotro, se conformează. Se pune şi Ion în pat, trage plapuma peste ei şi zice:
- No, acum Marie, să-ţi arăt ce ceas cu fosfor mi-am cumpărat.

Voteaza -1 in top prostieVoteaza +1 in top prostie